Cosul meu

Trigliceride versus esteri etilici. Omega 3: atentie la sursa!

Postat la

Omega 3 si sursele acestuia: trigliceride versus esteri etilici - absorbtie si stabilitate

In dezvoltarea capsulelor B!TONIC Golden Oils s-au folosit cele mai noi studii stiintifice din domeniul absorbtiei si nutritiei, pentru a reusi sa includem o cantitate eficienta de trigliceride. Majoritatea capsulelor de Omega 3 de pe piata provin din esteri etilici. Desi procesul de obtinere este mai costitor, in urmatoarele randuri veti afla de ce B!TONIC Golden Oils da rezultate mai eficiente decat alte produse cu Omega:

Ce sunt trigliceridele si ce sunt esterii etilici?

Trigliceridele sau triaglicerolii sunt elementele care constituie o structura moleculara prin combinarea a trei acizi grasi (ex. EPA si DHA), impreuna cu glicerolul, care ii uneste. Trigliceridele sunt forma moleculara naturala ce realmente alcatuieste toate grasimile si uleiurile, atat cele de orgine animala cat si cele vegetale. Omega 3 include aproape exclusiv trigliceride. Din cauza ca acizii grasi liberi sunt rapid oxidati, structura trigliceridelor le ofera o stabilitate, prevenind scindarea si oxidarea.

Esterii etilici sunt o clasa de lipide provenite din reactia acizilor grasi liberi cu etanolul (alcoolul).  Numita distilare moleculara in industria alimentara, aceasta combinatie cu alcoolul permite concentrarea selectiva a acizilor grasi EPA si DHA la un nivel mai ridicat decat cel existent in mod normal in sursele de Omega 3. Rezultatul este un concentrat cu EPA si DHA, care poate fi vandut apoi ca Ulei de peste. 

De aceea trebuie separat intre ce este grasime naturala: trigliceridele, si ce este un concentrat cu esteri alcoolici, care nu mai este grasime: esterii etilici. In mod evident, trigliceridele se gasesc in forma naturala iar corpul nostru le poate absorbi si digera usor, in timp ce esterii etilici aduc o serie de probleme de eficienta.

In B!TONIC Golden Oils am folosit 100% trigliceride usor de absorbit si eficiente in proportie mult mai mare decat ce exista deja in farmacii. Desi cantitatea de ulei continuta este redusa, intreaga cantitate poate fi absorbita si folosita de organismul uman datorita sursei vegetale si proceselor naturale de extractie.

Absorbtia si metabolismul este mai eficient din trigliceride

Omega cu trigliceride este digerat in intestinul subtire prin actiunea emulsifianta a sarurilor biliare si activitatii hidrolitice a lipazei pancreatice. Hidroliza unei molecule de trigliceride (TG), produce doi acizi grasi liberi (FFA) si un monoglicerid (un acid gras combinat cu glicerol). pancreatice. Hidroliza unei molecule de trigliceride (TG), produce doi acizi grasi liberi (FFA) si un monoglicerid (un acid gras combinat cu glicerol). Acesti produsi metabolici sunt apoi absorbiti de enterocite si reasamblati din nou ca trigliceride. Molecule transportoare denumite chilomicroni, transporta apoi trigliceridele in canalul limfatic si in cele din urma in sange.

Digestia esterilor etilici este oarecum diferita din cauza lipsei unei grupari glicerol. In intestinul subtire este iar lipaza pancreatica care hidrolizeaza acizii grasi legati de gruparea etanol; in orice caz, legatura acid grasetanol este de pana la 50 de ori mai rezistenta lipasei pancreatice in comparatie cu hidroliza trigliceridelor. Esterii etilici (EE) care sunt hidrolizati produc acizi grasi liberi (FFA), plus etanol. Acizii grasi liberi sunt preluati de catre enterocite si trebuie reconvertiti in trigliceride (TG) pentru a fi transportati in sange. Forma cu trigliceride a uleiului de peste contine propriul ei substrat de monogliceride; pe cand uleiul de peste cu esteri etilici, cu etanol, nu contine. Esterii etilici (EE) trebuie prin urmare sa obtina un substrat de glicerol dintr-o alta sursa. Fara un substrat de glicerol sau de monogliceride, resintetizarea trigliceridelor este intarziata, sugerand ca transportul catre sange este mai eficient la Omega din surse naturale cu trigliceride (TG), comparativ cu esterii etilici (EE). Mai mult, aceasta intarziere a resintetizarii trigliceridelor in uleiurile de peste cu esteri etilici ar putea cauza o crestere a acizilor grasi liberi (FFA) si oxidarea ulterioara a acestor acizi grasi liberi (FFA).

Biodisponibilitatea Omega 3 din cu trigliceride vs. esteri etilici

Cele mai multe studii sugereaza ca uleiurile cu trigliceride (TG) sunt mai bine absorbite in comparatie cu cele cu esteri etilici (EE). Omega 3 natural cu trigliceride (TG) determina cu 50% mai mult EPA si DHA plasmatic dupa absorbtie in comparatie cu uleiurile cu esteri etilici (EE) , formele cu trigliceride (TG) dovedindu-se a fi absorbite cu cu 48% si 36% mai bine decat formele cu esteri etilici (EE), incorporarea EPA in lipidelele plasmatice descoperindu-se a fi considerabil mai redusa si intarziata cand era administrat ca esteri etilici (EE), iar concentratiile lipidelor plasmatice cu EPA si DHA erau semnificativ mai ridicate cu portii zilnice de somon in comparatie cu 3 capsule de ulei de peste cu esteri etilici (EE) si o recuperare limfatica mai buna a EPA si DHA.

Unul din factorii cauzatori ai slabei biodisponibilitati a esterilor etilici, este o rezistenta mai ridicata la enzimele digestive. Un studiu recent a evaluat specificitatea a cinci lipase fata de EPA si DHA sub forma de trigliceride (TG) si esteri etilici (EE). Toate lipasele studiate au facut distinctie pentru EPA cat si DHA, mai mult in esterii etilici (EE), decat uleiurile naturale cu trigliceride (TG). Cu alte cuvinte, atat EPA cat si DHA erau mult mai usor hidrolizate dintrun triglicerid, decat dintrun ester etilic (EE). Hidroliza EPA si DHA ar fi ulterior compromisa pentru cei care sufera de o tulburare digestiva, cum ar fi insuficienta pancreatica. Esterii etilici (EE) ar trebui evitati in astfel de populatii, fiindca cel mai probabil ar cauza malabsorbtia EPA si DHA. Parcurgerea literaturii existente ofera dovezi care sugereaza ca acizii grasi omega3 in forma naturala cu trigliceride sunt mult mai eficient digerati si semnificativ mai bine incorporati in lipidele plasmatice comparativ cu forma esterilor etilici.

Studiul Dyerberg et al., 2010 a fost facut pentru a demonstra diferentele in nivelurile de absorbtie in EPA + DHA plasmatic dupa consumul diverselor uleiuri de peste, incluzand pe cele cu esterii etilici (EE) si trigliceride (TG). Au sesizat ca pentru pentru aproape acelasi total de EPA + DHA administrat grupurilor EE si TG comparativ cu grupul placebo, forma EE a primit cea mai slaba asimilare ca masura a biodisponibilitatii. Mecanismul actiunii era simplu, in ideea ca, lipasa pancreatica scindeaza EE intr-o masura mai redusa decit TG. De vreme ce profilul plasmatic al acizilor grasi omega 3 poate fi semnificativ crescut prin consumul uleiului de peste cu TG versus EE, atunci evident uleiul TG poate fi mai eficient.

Intr-un studiu mai recent intreprins de Neubronner et al., 2010, o comparatie similara a fost facuta utilizand un concept de studiu diferit. O metoda unica a biodisponibilitatii a fost utilizata (indexul Omega 3), aceasta metoda avand in vedere acizii grasi (EPA+DHA) de studiu diferit. O metoda unica a biodisponibilitatii a fost utilizata (indexul Omega 3), aceasta metoda avand in vedere acizii grasi (EPA+DHA) incorporati in mebrana globulelor rosii (RBC) . Comparativ cu valorile plasmatice masurate in studiul Dyerberg et al., aceasta metoda este chiar mai specifica fiindca poate masura EPA+DHA la nivel de tesuturi. Astfel, rezultatul acestui studiu a relevat o incorporare semnificativa statistic a EPA+DHA in membranele RBC prin intermediul TG, mai mult decat EE, cu peste 25 de procente. Prin urmare, in ambele studii mentionate anterior, biodisponibilitatea totala a acizilor grasi Omega 3 cu un continut egal de EPA+DHA s-a demonstrat a fi mai eficienta.

Omega 3 ca esteri etilici sunt mai putin stabile si predispuse catre oxidare

Acizii grasi omega 3 in forma esterilor etilici sunt mai instabili decat cei in forma naturala cu trigliceride (TG) si oxideaza mai repede. Cinetica oxidarii DHA ca esteri etilici (EE) sau ca trigliceride (TG) a fost evaluata prin masurarea concentratiei de oxigen prezent in cavitatea superioara a unui container de reactie continand atat ulei in forma TG cat si EE. Forma cu esteri etilici (EE) a DHA era mai reactiva si oxida mai rapid, demonstrand ca esterii etlici (EE) sunt cu mult mai instabili si pot genera mult mai usor produsi de oxidare daunatori. In plus, a fost evaluata stabilitatea fosfolipidelor, trigliceridelor si esterilor etilici continand DHA. Dupa un interval de oxidare de 10 saptamani uleiul cu DHA in forma EE s-a degradat cu 33% mai rapid.

Siguranta Omega 3 ca esteri etilici

In cursul procesului digestiv, esterii etilici (EE) sunt reconvertiti catre trigliceride (TG) de catre enterocite, din care rezulta eliberarea etanolului. Desi cantitatea de etanol eliberata intr-o doza tipica de ulei de peste este redusa, cei cu intolerante la alcool sau cei care sunt alcoolici ar trebui sa se abtina de la a consuma esteri etilici. Copiii mici ar putea fi de altfel vulnerabili la efectele toxice ale etanolului chiar si in cantitati reduse. Cantitatea exacta de etanol eliberata din uleiul de peste cu EE depinde de profilul exact al acizilor grasi. Pentru un concentrat EE tipic de 60% omega 3, cantitatea de etanol ar fi aproximativ 15% din masa. O preocupare suplimentara exista daca o mica parte din esterii etilici (EE) sunt absorbiti direct in organism. Spre deosebire de trigliceride (TG), prezenta esterilor etilici (EE) in organism s-a constatat ca ar potentia citotoxicitatea. Cateva studii in vitro utilizand lizozomi purificati, mitocondrii purificate sau celule hep G2 intacte au oferit dovezi pentru toxicitatea esterilor etilici (EE). Studii pe animale au demonstrat ca etanolul eliberat in ficat si pancreas poate determina afectarea grava a organului. Analiza postmortem a organelor a demonstrat ca esterii etilici sunt mediatori toxici ai afectarii celulare de catre etanol, si s-a demonstrat ca induc afectare hepatica cand sunt introdusi in vivo in sobolani. Este posibil ca digestia eficienta din tractul GI sa poata preveni toxicitatea, dar pana cand studiile ulterioare vor examina cu atentie oxidarea EE, potentialul absorbtiei directe a EE, sau absorbtia in circulatie prin stomac, esterii etilici ar trebui consumati cu precautie.

Cum pot stabili daca Omega 3 pe care il consum este natural, cu trigliceride sau cu esteri etilici?

Exista o metoda simpla, necostisitoare si rapida pentru a determina daca un ulei de peste este forma cu trigliceride sau esteri etilici (EE), utilizand cupe de polistiren (Styrofoam).

Metoda

Masurati si puneti 20 ml de ulei de peste intro cupa de polistiren. Asezati cupa intro farfurie pentru a evita orice deranj. Observati cupa dupa 10 minute. Daca uleiul de peste s-a scurs semnificativ prin cupa, contine esteri etilici (EE). Din cauza structurii lor chimice, esterii etilici vor strapunge cupa de polistiren. Acest efect devine evident dupa doar cateva minute; in orice caz, scurgerile semnificative apar dupa 10 minute. Uleiul de peste natural cu trigliceride pus in aceeasi cupa, nu va prezenta scurgeri dupa 10 minute. Uleiul de peste natural cu TG poate avea scurgeri prin cupa in cantitati foarte mici dupa 23 ore.

________

Studii:

  1. Hansen JB, Olsen JO, Wilsgard L, Lyngmo V, Svensson B. Comparative effects of prolonged intake of highly purified fish oils as ethyl ester or triglyceride on lipids, haemostasis and platelet function in normolipaemic men. Eur J Clin Nutr,47, 497507.
  2. Beckermann B, Beneke M, Seitz I. 1990. Comparative bioavailability of eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid from triglycerides, free fatty acids and triglycerides, free fatty acids and ethyl esters in volunteers. Arzneimittelforschung, 40(6):7004.
  3. Krokan HE, Bjerve KS, Mork E. 1993. The enteral bioavailability of eicosapentaenoic acid and docosahexaenoic acid is as good from ethyl esters as from glyceryl esters in spite of lower hydrolytic rates by pancreatic lipase in vitro. Biochim Biophys Acta,1168, 5967.
  4. el Boustani S, Colette C, Monnier L, Descomps B, Crastes de Paulet A, Mendy F. (1987). Enteral absorption in man of eicosapentaenoic acid in different chemical forms. Lipids, 10, 7114.
  5. Lawson LD, Hughes BG. (1988). Human absorption of fish oil fatty acids as triacylglycerols, free acids, or ethyl esters. Biochem Biophys Res Commun, 52, 32835.
  6. Visioli F, Rise P, Barassi MC, Marangoni F, Galli C. (2003). Dietary intake of fish vs. formulations leads to higher plasma concentrations of n3 fatty acids. Lipids, 38, 4158.

Articol anterior Urmatorul articol

Aboneaza-te la newsletter-ul B!TONIC si ai -5% instant la prima ta comanda!